Era o zi frumoasa soarele rasarea aruncand sulite de aur pe colinele verzi, in aer se simtea adiere proaspata de primavara si o mireasma magica de petale imprastiate de vantul cel lin pe aripi de fluturi arcuite in mii de straluciri arginti. Verdele atmosferei imi incanta vazul, simtea ca pasesc pe muschi de copacii netezi si moi, simteam ca pluteam…
Parca ma aflam intr-o lume magica, intr-un univers care intrece orice imaginatie, o pace imbatatoare imi usura trupul si sufletul si o muzica angelica imi mangaia auzul cu note mici ca niste picuri de cristal.
O stea de dimineata care plutea pe marea lina a cerului stralucea singura intr-o lume a visului selenar. Picaturile apei ce se lovea de pietrele albastrui scoteau sunete de pian. Frunzele fosneau inebunite de viorile care scartaiau himeric pe un ton armonios. Imi venea sa zbor si cu mirare simteam ca puteam sa o fac, ma simteam usoara ca un fulg brodat din cel mai subtire fir de nea. Murmur de lumina plutea si ma mangaia iar parul plutea in mii de cioburi faruite in azur si flori de liliac.
Dar norii acestui univers calm s-au imprastiat ca un fum, m-am trezit cu un aer monoton inapoi la prezentul nesatisfacator, ma uit pe fereastra si privesc haosul unei lumii modernizate si aud sunetul iritant al autovehiculelor ce circula dezordonat.
Comentarii
Trimiteți un comentariu