Bună seara!
Știu - înțeleg acum - că postarea mea de aseară a supărat. Și că a fost puțin înțeleasă greșit. Sunt conștientă că nu există mai multe persoane cu aceeași gândire și accept asta. Suntem învățați de mici cu diferențele din colectiv. În plus, am parte de suficiente grupuri încât să înțeleg și să accept. Și nu voi fi niciodată supărată pe păreri, atâta vreme cât sunt personale și, la adresa altora, justificate. M-a deranjat faptul că lucrurile puteau fi spuse altfel, fără înțepături. Nu cred că în cadrul MWB e nevoie să ne impresionăm unii pe alții așa. Textele noastre, părerile, felul de a fi ar trebui să fie suficient. Nu cât de isteți suntem în replici tăioase.
Dar! Știu, întotdeauna un „dar”. Nu sunt eu în stare să judec. Nu vă cunosc suficient, nici voi pe mine. Am o mască pe care o conturez cu ce vreau, dar cu lucruri din mine, nu cu ale altora. Înțeleg acum că nu am dreptul să mă supăr - deși nu a fost o supărare, ci mai mult eram ofticată că acel glob de fericire de aici se crăpa. Sunt mică, visez. Zilele din normalitate sunt atât de urâte unele, încât am nevoie de liniște și de zâmbete sincere. Păreri! Da, și păreri, întotdeauna! Cum am citit un alt post pe aici, uneori ajung să cred că poate părerea celuilalt e mai îndreptățită decât a mea.
Nu știu unde vreau să ajung cu asta...
Sunt Leah și vă invit la Cafeaua de Duminică pentru a-mi cere scuze. Promit să o spun direct, fără astfel de jocuri de regie, atunci când mă va mai deranja ceva. Dar voi toți trebuie să promiteți a-mi acorda o a doua șansă și să vă acordați între voi ascultare și înțelegere. Degeaba ne auzim, dacă nu ne ascultăm.
Rom pentru băieți, vin pentru fete :D Cafea pentru toată lumea!
Vă aștept! Să vorbim despre... iertare și cât de ușor o oferiți.
Știu - înțeleg acum - că postarea mea de aseară a supărat. Și că a fost puțin înțeleasă greșit. Sunt conștientă că nu există mai multe persoane cu aceeași gândire și accept asta. Suntem învățați de mici cu diferențele din colectiv. În plus, am parte de suficiente grupuri încât să înțeleg și să accept. Și nu voi fi niciodată supărată pe păreri, atâta vreme cât sunt personale și, la adresa altora, justificate. M-a deranjat faptul că lucrurile puteau fi spuse altfel, fără înțepături. Nu cred că în cadrul MWB e nevoie să ne impresionăm unii pe alții așa. Textele noastre, părerile, felul de a fi ar trebui să fie suficient. Nu cât de isteți suntem în replici tăioase.
Dar! Știu, întotdeauna un „dar”. Nu sunt eu în stare să judec. Nu vă cunosc suficient, nici voi pe mine. Am o mască pe care o conturez cu ce vreau, dar cu lucruri din mine, nu cu ale altora. Înțeleg acum că nu am dreptul să mă supăr - deși nu a fost o supărare, ci mai mult eram ofticată că acel glob de fericire de aici se crăpa. Sunt mică, visez. Zilele din normalitate sunt atât de urâte unele, încât am nevoie de liniște și de zâmbete sincere. Păreri! Da, și păreri, întotdeauna! Cum am citit un alt post pe aici, uneori ajung să cred că poate părerea celuilalt e mai îndreptățită decât a mea.
Nu știu unde vreau să ajung cu asta...
Sunt Leah și vă invit la Cafeaua de Duminică pentru a-mi cere scuze. Promit să o spun direct, fără astfel de jocuri de regie, atunci când mă va mai deranja ceva. Dar voi toți trebuie să promiteți a-mi acorda o a doua șansă și să vă acordați între voi ascultare și înțelegere. Degeaba ne auzim, dacă nu ne ascultăm.
Rom pentru băieți, vin pentru fete :D Cafea pentru toată lumea!
Vă aștept! Să vorbim despre... iertare și cât de ușor o oferiți.
Comentarii
Trimiteți un comentariu