19 nov. 2011

Un strop de fericire mereu la purtător

De ce să-mi ţin în palma altcuiva speranţa?
De ce să las un gând străin să-mi stăpânească viaţa?
De ce s-aştept de firmitura mea de împlinire
O altă inimă, când vrea, să-mi dea de ştire?
De ce să îmi ridic palate din cărămizi de suflet
Punând la temelie frânturi dintr-un alt cuget?
Dacă acestea toate s-ar dovedi firave
Ce ar rămâne-n urmă ar fi triste epave
Şi clipe risipite aiurea în furtună
Închipuind şiraguri întinse de minciună.

N-am fost şi nici nu sunt destul de înţeleaptă,
Le-am încercat pe toate, crezând că-i calea dreaptă.
Mi-a fost odată rău şi altădată bine,
Iluzii ce îmbată acum sunt mai puţine,
Dar într-un colţ de suflet pe care-l ştiu doar eu
Am s-o păzesc atent şi-am s-o păstrez mereu
Şi de-are să mă prindă vreodată înc-un dor
Un strop de fericire să am la purtător.

3 comentarii:

  1. Eu cred ca sunteti mai mult decat inteleapta:)

    RăspundețiȘtergere
  2. ... s-o porti mereu, chiar la reverul tau !

    RăspundețiȘtergere
  3. Nymph, mi-as fi dorit sa fiu si mai inainte macar atat cat sunt acum si sunt sigura ca peste cativa ani, privind la alegerile pe care le fac astazi, voi gandi ca mi-ar fi folosit mai multa intelepciune. Oricum ma bucur ca ti-am facut asa o impresie:)
    Brandusa, s-o purtam cu totii si sa nu-i simtim niciodata lipsa:)

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Postare prezentată

BLOG POWER!

Asa cum am decis aseara, astazi este prima editie a concursului de blogging interactiv Blog Power, menit sa stimuleze creativitatea bloggeri...