3 sept. 2011

Senzatie




Te-ai gandit vreodata ca ,de fapt ,noi toti suntemi ,papusi de portelan scapate pe ciment de o mana neindemnatica?
 Ca marea majoritate suntem de fapt bucatele lipite ,unii mai bine decat altii?

As vrea sa intalnesc macar un om,unul singur care n-a fost macar pentru o zi in viata lui sfaramat in bucatele.

Stii ...

Stii senzatia aceea cand o vaza frumoasa este asezata pe un piedestal ,si cineva din greseala atinge piedestalul?Vaza se clatina ,se desprinde si aproape atinge dalele de piatra cand o mana o prinde ,oprind distrugerea in mii de farame?
Ai avut vreodata senzatia aceasta?Ca mai era nevoie doar de un singur pas...unul singur...si ca tu ai fi devenit din nou papusa de portelan sparta farame ?Si asta dupa ce cineva si-a luat tot timpul din lume si cu dragoste si daruire te-a lipit la loc bucatica cu bucatica?



Nu stiu daca iubesc senzatia aceasta.
Si nici nu stiu daca o urasc.

p/s
"Nu te increde niciodata prea mult in barbatul care te-a adus la marginea prapastiei,te-a impins usor si ,cand ai fost aproape sa cazi ,te-a prins in brate si ti-a soptit tandru:"Tocmai ti-am salvat viata" "(WwW:)

Un comentariu:

  1. Poate acele crepaturi ne fac unici, desigur ai mare dreptate cu acest lucru, nici eu nu cred ca exista un om care nu a fost "sfaramat" in bucatele...
    totusi ramanem in picioare, un om sfaramat si lipit de doua maini...

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Postare prezentată

BLOG POWER!

Asa cum am decis aseara, astazi este prima editie a concursului de blogging interactiv Blog Power, menit sa stimuleze creativitatea bloggeri...