TAXA PE VISE

Camera era inundată de nori grei de fum...undeva în fundal se tânguia o melodie de jazz acoperită de vocea unui reporter anonim ce-și etala zâmbetul tâmp pe ecranul TV-ului......lângă monitor se puteau observa câteva cești goale...cu urme de cafea....cu urme de destin necitit...un pahar în care lucea o băutură incertă.....pagini de internet deschise la întâmplare.....totul ca să nu adoarmă...pentru-că acolo, în vis, era bine, era plăcut, era plin de iubire și zâmbete, de împliniri, de soare.....de câte ori adormea, a doua zi plătea... plătea cu clipe de real toate secundele de frumos din vis, plătea diferența dintre extaz și agonie....pentru-că a doua zi era dator.....cu taxa pe vise.....