13 ian. 2012

Răspunsul

Zilele trecute făceam curăţenie printr-un sertar ticsit cu tot felul de lucruri, ce acum mi se par total inutile, de pe vremea când eram la facultate. Nu mică mi-a fost bucuria să găsesc printre ele o poezioară ce zăcea aruncată pe acolo şi pe care o credeam de mult timp pierdută. Fiind una dintre poeziile mele preferate de pe vremea când compunerea acestora era un mare hobby de al meu, m-am gândit să o împărtăşesc cu voi. Dacă vă place, poate am să postez şi altele :)

Răspunsul

Timpul trece, eu rămân neschimbat
Doar un singur anotimp am cunoscut
Frunzele au căzut de mult, s-au uscat
Vântul ce bate mă înclină până la pământ

Mă simt gol şi trist, mă simt răpus
Mă lupt cu vremea, există un sfârşit?
Dar rămân tăcut căci mi s-a răspuns
Şi totuşi încă am rămas nedumerit

S-au abătut furtuni, ploi şi fugere
Rădăcinile adânc mi le-am înfipt
M-au încercat multe, chiar şi tunete
Dar nu m-au impresionat cu nimic

Timpul a trecut şi eu m-am schimbat
Frunzele au crescut, sunt fericit
Anotimpurile şi ele s-au modificat
Şi în sfârşit mă simt cu adevărat împlinit

Sunt un copac bogat, imens şi minunat
Simt că pot atinge cerul cu crengile mele
Soarele mă mângâie mereu, neîncetat
Şi rădăcinile mi se întind acum cu plăcere

În amintiri răsună un ecou înfundat
Dar treptat devine clar şi limpede
Şi acum înţeleg cu adevărat de fapt
Ce a însemnat răspunsul pentru mine.

Rugămintea este să precizaţi autorul sau să-mi cereţi aprobarea în vederea unei eventuale distribuiri. Vă mulţumesc :)

5 comentarii:

  1. O reală surpriză din partea ta, Alex! Mă bucur că ne-ai arătat şi partea ta de suflet de poet! :) Mi-a plăcut foarte mult poezia, nu m-aş supăra să citesc şi altele pe viitor! Felicitări :)

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Postare prezentată

BLOG POWER!

Asa cum am decis aseara, astazi este prima editie a concursului de blogging interactiv Blog Power, menit sa stimuleze creativitatea bloggeri...