Aberisme

Cred cu turbare în
Voinţa ce ne-a-nvins
Subit, pe-ascuns
Pierdută în eter.
Goală de sens,
Mă-drept spre alt tine.
Cu un cojoc de suliţi
Am devenit arcaş
Al oştilor neuronale
Sper să pot iubi
La fel ca-n prima zi
Când tu erai indiferent
Că exist.