Un parfum din foisor
Se ridica catre nori
Și se-nalță pân la soare.
Cu pasi mărunți, cu aripi albe
Pluteste peste creste,
Se înalță ca un fum.
E un gând ciudat și multe amintiri
E un nou apus, cu multe simtiri,
Ce m-as face eu, fără de parfum?
Este-o seară nouă cu-un apus ciudat
Este lună plină, cu cer instelat,
Sunt si eu acolo...
Dus departe, in lacrimi afundat
Îmi inchin privirea și bratele deschid
Fac o plecăciune si apoi respir.
Comentarii
Trimiteți un comentariu