Ahh, singuratate, joci un rol asa important in viata mea.
Parcurg alei poleite printre ingeri de piatra inzapeziti, si iti simt mana rece ce'mi mangaie chipul infrigurat. Pasii'mi marunti se indreapta spre carari nestingherite, invaluite in argintul zapezii de azi, acolo unde candva am lasat o parte putreda din mine, sperand sa nu trebuiasca sa o reiau vreodata.
Sub sosonii tristi neaua vorbeste, rugandu'ma sa ma intorc la caldura din casa, insa sunt asa de aproape de impas incat nu. Voi mai ramane alte doua secunde, minute sau poate ore; de parca timpul ar avea valoare in imparatia norilor.
O inima manjita de suferinti asteapta statornica sub acelasi pom scuturat de timp, inca o aud soptind lacrimi de gheata. Aproape ca uitasem ce am lasat din mine, aproape ca mi'am uitat lectiile vietii, iar acum am demonstratia din nou in fata privirii cenusii: ajusesem sa fiu doar o amintire in ochii celorlalti, o umbra in gandurile celor dragi si o pata decolorata in propria'mi viata. Ma aplec usor, indecisa daca sa culeg acea traire din nou pe umeri sau sa plec mai departe in zari intunecoase, unde sa uit... Sa uit de toate.
Atat de aproape sa culeg melancolia, atat de pregatita sa'mi reiau povara timpurilor si greutatile sufletului, insa notele adierii vantului m'au salvat, aratandu'mi Speranta. Mi'am ridicat regretele privindu'te, singuratate.
Te privesc cu dor si lacrimi albe, insa stiu ca a venit momentul sa merg mai departe impreuna cu Speranta, caci tu nu faci altceva decat sa ma tii in locul acesta umed de atatea amintiri...Este Craciunul. Azi am abandonat pe cea mai fidela prietena de pana acum; am lasat'o alaturi de tot ce m'a distrus candva, si m'a facut sa renasc in pace si bucurie. Privesc dincolo de orizontul limpede, unde culoarea purpurie a cerului imi intimideaza mana, astfel incat sa cuprinda pe cea a Sperantei. Ma las in voia ta acum, crunta si amara dragoste ascunsa, pentru ca Azi, in ziua Nasterii Domnului, am descoperit ca fara vise invaluite in fulgi de omat viata este prea goala pentru a nu spera la ingeri caldurosi!
...priveste viitorul traind prezentul si amintindu-ti trecutul, pentru ca fiecare clipa si fiecare eveniment din viata noastra are un rol si un scop! Mi-a placut foarte mult :)
RăspundețiȘtergereInteresant si dramatic mod de a privi Singuratatea
RăspundețiȘtergereMultumesc mult, Liviu :)
RăspundețiȘtergereVlad, intradevar. Am obiceiul sa privesc lucrurile in mod dramatic si trist,dar incerc sa imi revin la normal :)