Treceți la conținutul principal

Dans

WomanWithW;)
Nici macar nu asculta cantecul.Stia doar ca e un cantec lent si ca ar fi vrut tare mult s-o tina un pic in brate.Macar pret de un dans.La naiba,3-4 minute...
Si deja ,gestul ei de a-si controla ceasul si usa il exaspera.
Petrecerea incepuse de mai bine de jumatate de ora,unii dansau,altii discutau in grupuri mici,toti erau relaxati dupa o saptamana de munca.
Sarbatoritii,imbujorati strangeau maini ,schimbau imbratisari si pupau obraji.

Ea statea cuminte ,picior peste picior,cu parul strans la fel de cuminte intr-un coc rotund si roscat.Nici nu vroia sa-si aminteasca de cate ori  isi inchipuise palma lui desprinzandu-i clama mare si aurie care-l tine impreuna...
Sorbea din "singura bautura care-mi place,Martini de mere" si din cand in cand isi privea ceasul si arunca o privire  spre usa salii.
Isi astepta sotul.Care intarzia.
"Trafic"
"Probabil,el de obicei nu intarzie"
I se parea ciudat ca amandoi rad si glumesc atunci cand sunt la serviciu..,desi doar el stia cat de mult se straduieste sa para indiferent si colegial,dar intr-un cadru mai romantic ,cu muzica lenta ,bautura  fina,lumina difuza, amandoi devenisera parca stingheri.
Purta o rochie neagra ,stransa pe clepsidra corpului ei,cu maneci lungi,total inchisa in fata dar foarte decoltata in spate.Isi amintise ca vederea spatelui ei dezgolit ii taiase  respiratia pentru o secunda lunga.
Intr-un fel  putin dureros si parca nedrept stia ...stia ca ea nu ar putea  fi niciodata a lui.Dar ii era atat de bine in preajma ei.

Daca putea numi "bine "senzatia aceea de dulce neliniste pe care o simtea cand erau impreuna in aceeasi incapere.Stia insa ca doar isi prelungea aceasta agonie dulce-amara.
Era ok cand o vedea vesela.Avea o veselie contagioasa ,radea din tot sufletul si era dulce cand incerca sa spuna un banc sau o gluma pe care o citise sau auzise.Nu tinea minte glumele si nu le reproducea niciodata corect.
Gasea intotdeauna un cuvant de spus atunci cand el era intr-o pasa proasta.
Se gandi ca de foarte multe ori ea a fost prima care l-a sunat fie dupa un succes ,fie dupa un esec.
In schimb avea si zile cand nu era atat de vesela si atunci ii era cel mai greu.
Nu prea ii spunea motivele penteu care este suparata.Dar el o simtea.Stia ca gura ei frumoasa poate evita cuvinte dar ochii, niciodata.Melancolia ei trezea barbatul ocrotitor din el.
Ar fi vrut s-o tina in brate ore insir.Dar nu putea.Nu avea dreptul.
Cel care o tinea in brate se lasa asteptat.

Zambi.
La naiba !
"As putea sa te dansez un pic"
Nu-i dadu timp sa spuna nu,o agata de mana si o trase usor inspre el.
Zambi.Ca si cum s-ar fi asteptat.Poate chiar astepta.
Pentru o clipa ,ca orice vinovat fara o vina bine definita ,isi roti ochii prin sala.Desi simtea toti ochii atintiti asupra lui ,totusi nimeni nu-i privea.
Zambi la mirosul de iasomie.
Zambi si ea,privindu-l.
Isi potrivi palma pe spatele ei exact acolo unde materialul intalnea pielea.
Nu ar fi indraznit mai mult.

Ar fi indraznit mai mult.

Palma ei se stranse usor in pumnul lui si el zambi diferentei de culoare , textura si marime,desi simti pentru o secunda raceala verighetei ei.
Se misca usor,fluid ,parea atat de naturala in bratele lui de parca se nascuse acolo.
Isi sprijini usor barbia de tampla ei si se gandi ca asa ar trebui sa te simti in rai.Era atat de bine cu ea in brate,invaluit in mireasma trupului ei.Palma lui se odihnea pe curbura coapsei si respiratia ei ii mangaia gatul.Ii simtea sanii atingandu-l usor ,ca o parere,si se abtinu din greu sa n-o stranga mai tare sa-i simta striviti la pieptul lui.
"De ce te incapatanezi sa vii singur la petreceri de acest gen?"
"Gen?"
"Stii ...cand fiecare vine cu cineva ...e logodna...pana la urma urmei.Ma intreb cate capete ai sucit si cate inimi ai frant pana ai ajuns aici.Arati grozav cu cravata"
Se apleca si-i sopti strengar la ureche:
"Daca e ceva in neregula cu inima ta...spune-mi...Stiu exact unde se  ascunde si stiu cum s-o vindec"
Se obisnuise cu felul lui de a fi si doar ii zambi.
O suvita i se desprinsese din coc si ii cazuse pe obraz.Intr-un gest negandit palma lui o lasa pe ai ei pentru o secunda si-i rasuci usor suvita jucausa dupa ureche.In treacat dosul palmei lui ii atinse sanul.gestul ii electrocuta pe amandoi.
Ii simti corpul incordat pentru o secunda.Era inutil sa pretinda ca nu a observat.
"Imi pare rau" sopti ,dar palma i se rasfira cu toata fierbinteala dorintei lui pe pielea dezgolita a spatelui ei.
Ea il privi si el avu impresia ca era prima oara cand il vedea.Din instinct pieptul ei se curba usor atingand intr-o adiere pieptul lui.
Pentru o clipa lunga s-au oprit din dans ...
Ii spusese pe nume de atatea ori...La naiba ...zilnic...
Dar niciodata vocea ei nu sunase ca in clipa aceasta.
Intrebare,surprindere,asteptare?Poate dorinta ascunsa?Poate o nevoie de intimitate pe care el nu o observase la ea pana acum?Numele lui se desprinse de pe buzele ei si ii tresari toate simturile.Fugar ,o vazu cu ochii mintii ,in patul lui ,in bratele lui,soptindu-i numele.Cu buzele rotunjite si inrosite de saruturi.
Isi dadu seama cat de nedrept este cu ea.
Zambi ,maigaindu-i usor spatele:
"Rochia ta nu-mi da de ales,printesa"
Ii ridica pumnul inclestat in palma lui la buze si i-l saruta cu politete jucausa.
"Imi pare rau ...te necajesc.Si fac asta foarte des."
Respira adanc,palma lui cobora pe talie ,pe terenuri mai putin minate si corpul lui se departa putin de al ei.
"Ei ce crezi despre logodnicii nostri....Dupa ani si ani ...s-au gandit ca e mai bine cu acte-n regula"
Il privi zambind,usor amuzata.
"Fac conversatie"il auzi.
"Intre sanii mei si pieptul tau nu sunt decat cativa centimetri si doua randuri de material.Chiar vrei sa vorbim doar de dragul conversatiei?"
O privi pentru neincrezator apoi izbucni in ras:
"Ma platesti cu aceeasi moneda?"
"Doar sa vezi cum e cand cineva te stranguleaza pentru o secunda"
Incepu sa rada si ea si apoi isi desprinse palma din palma lui si o flutura catre ultimul invitat.
Isi simti stomacul strans in clesti fierbinti pentru o secunda.La naiba ,cand o sa inceteze cu tortura asta?Ea apartinea altcuiva.Si acel cineva nu era un ticalos cum el si-ar fi dorit cateodata.
Se gandi ca viata lui ar fi fost mult mai usoara daca ar fi avut de a face cu un ticalos.
"Hei,multumesc ca ai avut grija de ea in lipsa mea.
Isi stransera mainile,s-au batut reciproc pe umar,schimbara impresii despre vreme si ultimul meci de fotbal ,apoi el o atinse usor pe umar intr-un gest de "mai vorbim,distractie placuta" si se indeparta cu impresia ca niciodata nu o sa stie daca ea a glumise de fapt, mai devreme.
............................................................................................................................................................................
Luni ,la sfarsitul zilei de lucru in vreme ce ceilalti se indreptau spre garajul cladirii el batu la usa biroului ei,deschise si intra usor.Stia ca nu plecase.Simtea ca ea vroia sa-l vada.Nu vorbise cu ea toata ziua.Poate o ocolise intentionat,poate fusese prea ocupat.
Statea cu spatele privind asfintitul .Se apropie de fereastra si avu impresia ca-l astepta.
Statu cateva clipe langa ea.Soarele isi trimetea ultimile raze,luminand duios sprintre crengile copacilorParul ei lucea stins in lumina difuza.
"Frumos"...
"Astazi este prima zi de toamna"
"Stiu...M-am gandit la tine...Vroiam sa-ti urez sa ai o toamna frumoasa."
Se intoarse la birou si incepu sa-si stranga hartiile,sa se pregateasca de plecare.
Si de ce ar ramane?
Acasa o asteptau copiii si sotul.
Doar pentru ca el era aici ?
"Imi pare rau pentru aseara.Te-am tachinat ..te-am atins...te-am...nu a fost intentionat..."
"E in regula,o auzi...A fost o receptie frumoasa.Ma bucur pentru ei doi...Dupa atata nefericire in fostele lor relatii,merita sa fie fericiti"

Purta o bluza subtire si fusta i se oprea deasupra genunchiului rotund si probabil cald,gandi el.Picioarele ii erau desculte in sandalele .Avea unghii mici si sangerii.Si parul prins cu vesnica clama uriasa"pentru ca era mai usor si rapid".Ii simtea obrajii fierbinti desi era palida.
Si avea ochii tristi .Astazi mai mult ca oricand.
Si indraznea sa vorbeasca de relatii nefericite.
"Si ce stii tu, ma rog ,de relatii nefericite?"Aproape ca striga.
Pentru o secunda ea il privi contrariata.
Isi trecu degetele rasfirate prin par si-si cauta pachetul cu tigari.Nu-l avea,ramasese in biroul lui.
"Ai fost vreodata nefericita intr-o relatie?Nu prea cred .Sunt absolut convins ca atunci cand te-ai indragostit de cineva acel cineva nu a mai avut nici o scapare.Habar nu ai cu ce se mananca nefericirea".
Se apropie de ea periculos de aproape apoi se razgandi si se apropie de fereastra:
''Tu nu ai nici cea mai mica idee ce inseamna sa suferi din cauza unei iubiri neimplinite.Te-ai indragostit de sotul tau si el de tine ,toate bune si frumoase,v-ati casatorit si ati facut copii.Si o sa traiti dezgustator de fericiti pana la adanci batraneti!"
Nu stii ce inseamna sa iubesti pe cineva fara sa ai voie sa-l atingi,sa iubesti fara speranta ca intr-o zi poate vei fi iubit.Sa te impotrivesti cu tot ce ai impotriva acestei iubiri si ,la naiba ,nimic sa nu functioneze."
Tresari cand auzi zgomotul usii.Se intoarse si vazu ca ea a incuiat-o.
Se apropie de el si-l privi lung cu ochii ei frumosi si tristi.
Sigur !Vroia sa vorbeasca ! Nu asta vroia tot timpul?!
Il atinse usor cu palma pe obraz.Intr-un gest tandru, obrazul lui ii cauta palma,dar ea si-o retrase.
"Stiu ca esti indragostit de mine".
Avea vocea moale si soptita.Bineinteles ca stia.
Nu suna a nimic.Nici repros,nici noutate nici surpriza.Ii spunea doar ca stie.
"Si imi pare rau ca nu am facut nimic sa impiedic acest lucru.Dimpotriva."
Isi scoase clama din par si valurile rosiatice i se rostogolira pe umeri.Nu fusese un gest seductiv si el stia asta.Era doar obosita.Trista.
Isi arunca clama de par in geanta deschisa de pe scaun.
"Si nu pot sa-ti explic cat ma doare stiindu-te asa.M-am gandit ca o sa-ti treaca.Nu am stiut cum sa reactionez pentru ca niciodata nu am intalnit pe cineva ca tine.Poate nu te-am incurajat prea mult dar nici nu te-am evitat"
Se apropie de ea si ii cuprinse obrajii in palme:
Nu avu putere sa-l priveasca in ochi.
"Tu nu ai nici o vina,Nu m-ai incurajat...Ai fost doar tu.Si asta mi-a fost de-ajuns"
Fara sa se gandeasca prea mult isi cobora buzele si-i sorbi prima lacrima care-i aluneca pe obraz.
"Ai incercat sa fii in continuare aceeasi pentru ca sperai ca o sa-mi treaca.In felul tau ai crezut ca daca petrec timp cu tine am sa incep sa te privesc ca pe o prietena.Stiu asta.Am simtit asta.Si am fost furios."
Degetul lui gros ii contura usor buzele.Isi adanci ochii in ochii ei.
Nu mai avea nimic de pierdut.
Deciziile erau luate.
Cu un singur gest ii acoperi buzele cu buzele lui.Fara mila.O saruta dureros si aproape brutal soptindu-i printre franturi:
"Ei bine,nu a functionat...ah...te iubesc si probabil ca am sa te iubesc multe vreme de-acu-ncolo."
Nu-l deranja faptul ca ea nu-i raspunde,era fericit ca nu este respins.Se agatase doar de haina lui in vreme ce gura lui o devora.Ii strivi buzele cu ale lui muscandu-i-le aproape dureros.Isi trecu degetele rasfirate prin parul ei si ii privi ochii plansi si gura rosie si umeda de furia sarutului,Apoi se apleca din nou,tamaduitor,tandru sorbindu-i fiecare lacrima si parere de rau.
"Te-am iubit din prima clipa...nu stiam cine esti...nici nu m-a interesat verigheta ta...ssshhh ...nu plange...te rog...iubito...ssshhh..Am adormit cu tine in gand si m-am trezit cu tine in gand.Am avut momente cand te-am urat si te-am iubit in acelasi timp.Cand am vrut sa fii nefericita in casnicia ta...."
O sprijini de marginea biroului si cu o mana in parul ei continua sa o sarute.Cealalta palma ii cauta sanul si-l stranse usor.Nu intelese geamatul ei doar pentru ca nu vroia nici o impotrivire.Ii cuprinse pulpa ,o ridica pe coapsa lui si-si facu loc impingand usor,sugestiv facandu-si cunoscute intentiile.Nu stia daca vreodata gustase ceva atat de bun sau daca simtise o femeie asa cum o simtea pe ea in secunda aceasta.
Si apoi isi simti intreaga lume naruindu-se.
Isi auzi numele din nou soptit ...
Se indeparta din inclestare si isi acoperi ochii cu palmele.Respira adanc  si cu gesturi moi,privind-o trist,se apropie si-i incheie nasturii bluzei.
Nu era nimic din soapta de noaptea trecuta.
Era doar felul ei tandru de a se impotrivi.Isi trecu palmele peste fata imbujorata si-si netezi fusta.
Prin bluza sanii ei  insa o tradau.Si ochii ii tradau dorinta.

Dar el stia mai bine.
Lumina de pe fata ei cand sotul ei a intrat in sala de receptie nu se putea compara cu nimic.Avu impresia ca ochii ei au inceput sa straluceasca in secunda in care l-a vazut.
In secunda in care si-a vazut jumatatea el devenise inexistent.Si era normal sa fie asa.Nu o invinuise.Stia ca nu era femeia care sa stea intr-o relatie nefericita.Si mai stia ca nu se poate lupta cu lumina ochilor ei si cu tatal copiilor ei.
Poate ca-l dorea in secunda aceasta.Era normal,era o femeie tanara si sanatoasa si el stia exact ce butoane sa apese.
Asa ca ceea ce hotarase aseara era definitiv.
Pleca fara un cuvant in plus.
Ea incerca sa se recompuna.Isi stranse repede parul isi lua taiorul si geanta hotarata sa-l prinda la lift.Sa-i spuna ca ii pare rau ca nu-l poate iubi,ca a daruit deja toata iubirea ei unui alt barbat,care poate a avut doar sansa de a aparea inaintea lui.Sa-i spuna ca relatia lor de prietenie este mai importanta decat orice dorinta sexuala.
Si atunci cuvantul o izbi.Prietenia de fapt nu existase niciodata.Fusese iubire si dorinta deghizata.
Se opri in fata liftului pentru o secunda apoi se intoarse si se indrepta spre biroul lui.Desi nu mai era nevoie.
Pozele lui cu celebritati sportive lipseau.Cosul mic de basket zacea in cosul cu gunoi impreuna cu mingea minuscula cu care o exaspera cand incercau sa lucreze impreuna.Biroul de lemn rosu ii oglindea fata plansa.Isi atinse usor buzele cu varful degetelor si se stradui sa-si stavileasca lacrimile.Pachetul lui cu tigari era uitat pe un colt.Privi in jur.Ar fi vrut sa gaseasca un lucru pe care sa-l ia sa-i aduca aminte de el.Isi stranse taiorul in jurul corpului si iesi din incapere.Nu avea nevoie de nimic .Durerea sarutului lui ii va fi de ajuns.
In garaj isi cauta cheile si din obisnuinta  vru sa arunce petecul de hartie de pe parbriz crezand ca este cine stie ce reclama.Il desfacu in schimb cu miscari mecanice.Scrisul lui mare si masculin:
"Ai fi facut dragoste cu mine daca nu m-as fi oprit la timp?"
Stranse biletul in pumn pana isi simti unghiile in carne.Apoi cu un gest scurt rupse in bucatele si il arunca in cosul de gunoi.
Intra in masina.respira adanc,isi atinse buzele cu o umbra de ruj si porni motorul.
.............................................................................................................................................................
Depasise de mult viteza legala.Nu stia sigur unde merge,vroia doar sa fie undeva departe.Incetini numai cand telefonul il anunta ca are un mesaj.Arunca o privire si cand numele ei aparu pe ecran se desprinse din trafic si parca pe marginea soselei.
Era tarziu...trecut de miezul noptii...Se gandi de doua ori inainte sa deschida mesajul.
Simti pentru o secunda ca nu poate respira:
"Pana la durere"
Simti cuvintele ei ca pe o durere fizica.Zambi trist si se intreba cand naiba si-a simtit ochii impaienjeniti de lacrimi ultima oara.
Mai privi o data mesajul apoi cu un singur gest sterse numele si numarul mesagerului.

Comentarii

Trimiteți un comentariu