Cafeaua de seară... cu rom(antism)

Bună seara! Vă invit la cafeaua de seară şi la o discuţie despre romantism.

Am auzit cândva un comentariu care m-a pus pe gânduri. Se spunea că nu e bine să priveşti prea multe comedii romantice cu happy-end, pentru că s-ar putea să ajungi să crezi că viaţa reală îţi rezervă aceleaşi întâmplări şi rezolvări favorabile, aceeaşi iubire siropoasă cu deznodământ de basm..."şi au trăit fericiţi pâna la adânci bătrâneţi". M-am gândit imediat şi la cântecele cu versuri romantice de care e imposibil să nu te leşi cucerit.

Apoi m-am întrebat dacă abundenţa de romantism din filme, din cărţi, din muzică şi faptul că perioada din viaţă în care pasiunea pentru măcar una dintre aceste arte e adolescenţa, vârsta la care ne formăm idealurile, nu ne lasă dezarmaţi în faţa viitorului, nu ne creează false speranţe.

E adevărat că fiecare trebuie să-şi dobândescă singur cucuiele, să înveţe din experienţele personale, dar întrebarea mea din seara aceasta este dacă sunteţi sau nu de acord cu comentariul şi dacă filmele, muzica, literatura ne schimbă percepţia asupra realităţii. Cât de mare e impactul lor asupra aşteptărilor noastre?



Comentarii

  1. Cafeaua e fierbinte şi romul în pahare, puţin romantism avem fiecare:))

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna seara! Bine ai venit... Cafea, rom sau romantism?:)

    RăspundețiȘtergere
  3. muzica, literatura, filmele in sine sunt mesaje, unele exprimate clar, altele mai putin....unele care transmit ceea ce omul/cititorul vrea sa auda/vada/citeasca si altele, adevaratele mesaje care au un impact foarte puternic si care fara dar si poate influenteaza perspectiva cu care este perceput prezentu si viitorul...mesajele aste sunt acele care transmit ceea ce omul are nevoie sa auda/vada/citeasca!
    un subiect excelent de discutie ai ales, din pacate nu poat sta...datoria ma cheama :(

    RăspundețiȘtergere
  4. in seara asta e nevoie de multa cafea si de ceva rom, urmeaza o noapte alba si foarte agitata la serv. :(
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi pare rau ca nu poti ramane.:(
    Sper sa aud pareri si alte interesante.

    RăspundețiȘtergere
  6. am revenit tot aici ;) si asta pentru ca subiectul ales de tine, Carmen, este unul foarte interesant si poate reusim sa.l dezvoltam in seara asta :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Ne la un timp traiesc cu impresia ca mostenirea culturala pe care o avem legata de romantism, de iubire, de relatiile pe care le genereaza incepe sa fie o povara, ca ne tine in niste tipare care tind sa devina anacronice. Nu vreau sa spun ca romantismul si iubirea sunt anacronice, ci asteptarile pe care le genereaza. Daca ai asteptari nepotrivite de la o relatie, s-ar putea ca ea sa mearga prost. Ar putea fi o explicatie (simplista) pentru numarul din ce in ce mai mare de divorturi?

    RăspundețiȘtergere
  8. Am ajuns la ceva mai complicat decat subiectul de la care am pornit. :))
    Copiii mei sunt adolescenti...deja. Avem o gluma: "mama ucide visele si sperantele" spusa atunci cand le refuz din motive intemeiate, cred eu, vreo dorinta. Dar serios vorbind, de multe ori ma intreb cat din vise ar trebui sa le "ucid", sa le temperez macar ca sa ii feresc de dezamagiri prea mari.

    RăspundețiȘtergere
  9. am spus eu ca am ''mirosit'' subiectul a fiind interesant ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu