Poveste de dragoste (4)

Nuta Istrate Gangan
Muntele se rasfata sub ploaia lenesa de sfarsit de septembrie.Piatra Mare la ceas de toamna...Toamna care se instalase cu toate drepturile.
Se sprijini cu spatele de usa.Indiscutabil... vroia sa intre.Dar pentru o secunda se gandi ca in mintea lui totul se derulase diferit.Ar fi vrut mai intai ca totul ,absolut totul sa fie spus intre ei doi.Ca orice urma de indoiala...a ei ...privindu-l ,sa fie inlaturata.Dar ea era aici.Acum.Si stia cat curaj ia trebuit sa ia aceasta decizie.
Isi trecu degetele rasfirate prin parul umed.Stia ca daca acum va intra in camera totul se va schimba.
Ca maine nimic nu va mai fi la fel.
Dar ,refuza sa se gandeasca la ce va fi maine.




Flacara focului lumina cu umbre jucause incaperea si se alinta in parul ei.Avea obrajii incalziti si ochii stralucitori
Zambi.Nu tresarise la vederea lui.Il privea doar ,cu ochii aceia frumosi ,ochi pe care el incepuse sa-i descifreze.
Clar... il astepta.Si nu era orice fel de asteptare.
Isi simti sufletul cuprins de o tandrete infinita si ,daca ar fi avut destula putere ar fi plans.Vroia atat de mult sa-i spuna totul.Sa termine odata pentru totdeauna cu secretele acestea dureroase si nedrepte.Dar nu vroia s-o piarda.Si in secunda aceea intelese cat de mult risca daca facea dragoste cu ea.Si totusi se simtea atras ca de o forta nevazuta ...de parca ochii ei l-ar fi prins intr-un paienjenis fin de vraja si dorinta.
Dar ,la naiba ,asa a fost intotdeauna cu ea.
Senzatia ca nu avea scapare..Ca ,pentru o secunda lunga nu avea aer.
Si daca era pe jumatate dezbracata si se prajea la soare ,la poale de munte ...si daca il privea extrem de serioasa incheiata pana la ultimul nasture.

 Se apropie cu pasi masurati si putin ezitanti.Era emotionat.
Cand mai simtise emotie pentru o femeie?
Se lasa usor ,langa ea pe covor.Cu dosul degetelor ii atinse usor obrazul incalzit de foc .Apoi palma lui ii cuprinse usor obrazul si cu degetul mare ii contura buzele.Erau moi ...
Ii simtea emotia in respiratia usor precipitata si in tremurul buzelor.O privi adanc in ochi ,cautand acolo toate raspunsurile de care avea nevoie
"M-ai asteptat"
Nu era o intrebare.
"Ploua...Nu am mai putut pleca"
Nu era o scuza.
Era aici ,in camera lui,in fata semineului ,cu obrajii incalziti de focul lui ,inconjurata de toate ale lui.
Il asteptase.Nu ploaia era de vina.Si el stia asta.
"Iubesc ploaia asta"
"Am sa te iubesc o data-n ploaie"
Zambea.
Palma lui continua sa-i innebuneasca simturile.Ii contura usor gatul,apoi clavicula si mangaia  innebunitor de incet  conturul sanului .Nu-si dezlipi ochii din ochii ei dar cand simti reactia mangaierii inflorindu-i in palma zambi atotstiutor....O lasa usor pe spate si o saruta jucaus pe varful nasului.
"Cred ca sanii tai ma plac.Au aceeasi reactie de cate ori ma simt prin preajma"
Ea nu-i raspunse.Dar zambetul ei abia schitat si privirea aceea incarcata de dorinta ii dadu verde .
Ii atinse usor buzele cu buzele lui...gustand-o ,tachinand-o.Simtea ca vroia sa o devore ,s-o lase fara respiratie sa-i simta gustul sangelui,dar nu vroia s-o sperie.Isi plimba buzele pe trasaturile fetei ei,in vreme ce palma ii mangaia sanul prin materialul subtire al tricoului.
"Alexandru mi-a aprins focul"
Ii simti zambetul.
Gura lui cobori pe gat in saruturi tandre si repezi, apoi urca din nou spre buze innabusindu-i un geamat.Pentru o clipa el isi simti stomacul lichefiat.Ii simti corpul tot incordandu-se.
"Da iubito..."
"Nu era sigur daca ajungi aici in noaptea asta"
"'Da?"...
A spus "noapte"?

Ii rontaia lobul urechii si-i innebunea sanul mangaind-o  cu atingeri abia simtite ,facand-o sa-si doreasca cu ardoare palma lui pe pielea ei descoperita.
"Mi-a spus ca..."
"Sssshhh...:"
"Din secunda in care ai aparut in viata mea ,nimic nu a mai fost la fel.Mi-am dorit atunci sa te fi intors"
Ii sopti printre saruturi,cu ton jucaus:
"Aveai unghiile proaspat vopsite.N-am vrut sa sa ti le stric"
O auzi razand .Rase si el ,privind-o ,apoi redeveni serios.
"Si eu am simtit acelasi lucru ,iubito"
Apoi tacu,desi ar fi vrut sa continue:"Dar cu mai multi ani in urma.Cand am stiut ca ,probabil nu am sa te mai intalnesc niciodata.Cand am facut cea mai mare greseala din viata mea"

Dar ea ii mangaie buzele cu varfurile degetelor.Calde si tremurande...

Ii acoperi din nou buzele cu buzele lui dar nu-si adanci sarutul.Vroia sa fie absolut sigur ca isi doreste continuarea.O musca usor ...gura lui ii alinta gatul ...o vena se zbatea incontrolabil sub buzele lui...
Ii tachina varful intarit al sanului cu dintii,usor si cuminte ,fara graba...prin dantela sutienului.
Intr-un gest de infinita tandrete ii cuprinse fata in palme si o privi adanc in ochi.
"N-o sa mai fie cale de intoarcere" o avertiza in soapta, sfredelindu-i ochii cu privirea lui arzanda.
Ea doar incuviinta usor din cap.Si el nu avu nevoie de mai mult.
Incepu sa o sarute metodic,studiat cu miscari lungi si lenese si in momentul in care ii simti raspunsul la sarut si corpul ei arcuindu-se involuntar sub palma lui nu mai avu nevoie de incuviintari.Era aici,era cu el,era ea si il dorea.Chiar daca ea nu prea stia ce sa faca cu dorinta.Aproape ca-si retinu un tipat cand gura lui ii surprinse sanul scapat din dantela neagra. Intr-un gest scurt si precis palma lui se arcui sub coapsa ei ,lipind-o de fierbinteala trupului lui. .Pentru o secunda ea se arcui...pentru o secunda el intelese gresit gestul.
"Nu spune nu iubito..."
Nu spusese nu .Dimpotriva...Ii sopti numele abia auzit cand dintii lui s-au infipt usor si cu deosebita tandrete in marul umarului ei.
Si pentru prima oara  dupa foarte multa vreme isi simti corpul destinzandu-se.Sangele ii alerga prin vene dulce si matasos
Stia ca maine nimic nu va mai fi la fel.Dar refuza sa se gandeasca la ce va fi maine.

Se lasa prada lui.

Comentarii

Trimiteți un comentariu