Acum cateva zile o colega, a venit sa-mi ceara sfatul… Eu ca prietena, dar si ca specialist, i-am dat un sfat… Iata povetea ei…
”Frumoasa poveste de iubire este si o trista poveste de despartire. Eu l-am iubit pe … din tot sufletul. Am avut o relatie de 5 ani, in care au fost si clipe minunate, dar si multe certuri. Eu nu am vrut sa ne casatorim pentru ca mi se parea ca e prea devreme, dar s-a intamplat sa raman insarcinata si atunci i-am cerut sa facem nunta. El nu a vrut sa auda nici in ruptul capului si mi-a spus ceva ce m-a durut cumplit: ca el se simte bine cu mine si nu-l deranjeaza sa fim impreuna, dar ca daca o sa aiba de gand sa se insoare o sa-si caute el o fata serioasa pentru asta. Asta a fost ca un cutit in inima, mai ales ca aveam impresia ca suntem destinati sa fim impreuna.
Ne-am despartit fara sa am dreptul la cuvant. Mi-a spus sa fac avort ca el nu vrea sa stie de copil, dar nu am fost de acord. Era copilul lui, si il iubeam. Mai ales acum, cand urma sa raman fara … vroiam sa pastrez ceva de la el. A fost cea mai inteleapta decizie pe care am luat-o.
Am avut curajul sa cresc singura un an de zile copilul, si a fost foarte greu, dar dupa un an … s-a intors la mine, convins ca sunt ceea ce doreste de la viata. Acum suntem casatoriti si ne crestem fetita si baietelul impreuna, fericiti.“
Astept parerea, comentariile si un sfat.
Pentru un ambient mai bun, va las in compania unei melodii superbe…
imi pare mai mult decat o poveste, imi pare..viata! si ma bucur ca are un happy end :)
RăspundețiȘtergereEste o poveste pe cat de simpla, pe atat de exemplara. Credinta deplina, fara limite in iubire! Nu cred ca ai nevoie de un sfat. Sa-ti ajute Dumnezeu sa fii tot asa de puternica si de nestramutata pe mai departe. Nu e usor, dar de acum inainte, nu esti singura, ai reperele credintei absolute in iubire care iti sunt copiii.
RăspundețiȘtergere@Liviu R. Ce vorba usuratica "happy end" pentru maretia credintei in iubire care ne depaseste aproape pe pe toti. Care "end"? Rodul iubiriiadmirabile a mamei, copii, abia au inceput sa traiasca! Sigur ca e mai mult decat relatarea unui fapt divers, nici vorba de o snoava aiurea, ci de viata, dar anume de Viata (cu Majuscula).
RăspundețiȘtergere@Little Thoughts Te rog mult sa nu-ti iei in seama "mintea" (Little Thoughts..., nu-i asa?). Urmeaza-ti inima, care, din cate spui ca simti, este mare si calda, inteleapta si iti arata adevarul, pe care de altfel, l-ai spus cu atata claritate!
RăspundețiȘtergere