6 aug. 2011

Mircea Cartarescu - Travesti


-fragment-

Foaia e umedă de la transpiraţia mâinii mele. Nu mai pot. Dar am venit la Cumpătu hotărît să termin odată. Să rezist oricarei priviri. Să ies din bătălia asta psihică vindecat, ori să nu mai ies niciodată. Mă culc la loc în cîteva minute. Doamne, de-aş putea să rezist!
Voi rezista, căci spaţiul ăsta montan, deşi pustiu, pare să aglomereze evenimente, să le estompeze pe unele prin altele, să şteargă limitele (atît de precare) dintre lumea minţii noastre şi cea a minţii mai vaste care ne cuprinde pe toţi. Abia stinsesem din nou lumina azi-noapte, cînd, levitînd într-o reverie hipnagogică, am auzit nişte zgomote. Veneau de jos, de sub podea, dintr-o cameră de la subsolul vilei.
Acolo, pe un pat, doi amanţi se încolăceau, se pătrundeau, se muşcau, îi vedeam limpede în imaginaţie, ascultînd gemetele ample ale femeii, mereu reluate, la un din ce în ce mai înalt prag al plăcerii si exasperării,si mormaitul jos al celui care poseda.
Vorbe răstite, rugăminţi şi comenzi se întretăiau cu lovituri înfundate. Aproape că vedeam scena: se întîmpla într-o lumină roşiatică, într-un pat cu cearşaful boţit tot şi împins, în semicerc, spre tăblie. Femeia, al cărei păr brun transparent îi ajunge pînă la muşchii reliefaţi ai mijlocului, stă în genunchi, cu bustul ridicat, ţinută de bărbatul din spatele ei cu o mînă pe sînul drept, iar cu cealaltă petrecută peste pîntec şi ajungînd cu vîrful degetelor pe şoldul din partea opusă.
El, cu pielea mai roşcată decît ea, o izbeşte cu toată puterea. Ea ţine capul pe spate, astfel că
pielea gîtului este întinsă la maximum, are muşchii obrajilor contractaţi şi vîrful limbii i se plimbă
rapid între dinţii dezgoliţi. Bărbatul iese din ea, o întoarce şi-o trînteşte pe spate. O pătrunde iar. O trage cu ură de păr. O loveşte peste obraz. Ea îl muşcă de bărbie cu aceeaşi ură, după care el îşi
înteţeşte mişcările, lovind-o tot mai violent între genunchii pliaţi. O plezneşte pe neaşteptate peste fese şi pulpe. Iese iar din ea, o apucă de un braţ şi o ridică în picioare, în pat. O pătrunde iar, prin spate,strîngîndu-i sînii în palme, mîngîindu-i şoldurile şi fesele. Ea îşi duce o mînă între picioare, simţind contopirea sexelor deasupra degetelor ei. Stăteam cu ochii deschişi în întuneric şi-mi imaginam, încercam să nu respir şi să-mi înăbuş bătăile sîngelui în tîmple, ca să nu pierd nimic din ce se întîmpla la cîţiva metri sub podeaua mea, între cele două corpuri goale, pe cearşaful încreţit şi jilav. Părea că întreaga substanţă din univers se reducea la beznă absolută, avînd în centru un singur cub luminos, în care două corpuri se contopeau, iar de jur-împrejur, ocupînd tot întunericul, o conştiinţă care ascultă, care priveşte. Totul era nu dedesubt, în subsolul vilei, ci în centrul minţii mele, şi poate că acolo fusese dintotdeauna.
Şi, pe cînd gemetele femeii au încetat, după un climax răguşit, iar cei doi, umezi şi extenuaţi, s-au trîntit pe spate, cu braţul peste ochii închişi, am putut să privesc mai detaşat, în închipuire,camera aceea şi am zărit într-un colţ lucrul pe care mă aşteptam să-l găsesc acolo: o păpuşă urîtă de cîrpă, cu trăsăturile feţei desenate cu pixul, zăcînd cu ochii orbi în tavan.....

Un comentariu:

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Postare prezentată

BLOG POWER!

Asa cum am decis aseara, astazi este prima editie a concursului de blogging interactiv Blog Power, menit sa stimuleze creativitatea bloggeri...