--- Azi o poezie cu dedicatie... pentru un anumit el ---
Incepi sa exagerezi…
eu nu ti-am dat voie sa ai o a doua casa
in mintea mea,
de ce esti tot timpul acolo?
Nu ti-am dat voie pe perna mea,
de ce te visez in fiecare noapte?
Nu ti-am dat voie nici in geanta mea
dar te gasesc tot timpul in telefon.
Nu ti-am dat voie,
dar tu bantui strazile,
parcurile,
cursurile plictisitoare,
dusurile lungi si fierbinti,
diminetile tarzii…
cum faci ca te simt peste tot?
*
Vad ca esti incapatanat.
Bine…
Atunci hai sa mergem,
sa mergem cat ne tin picioarele,
sa mergem fara tinta…
si ziua si noaptea,
sa avem la noi doar
un pachet de tigari
si unul de biscuiti.
O sa ajungem intre munti,
iarba o sa ne gâdile gleznele,
praful de pe carare
o sa ne inunde narile
si soarele ne va mangaia delicat pielea.
Cand se termina pachetul de tigari
venim inapoi,
luam o ciorchina uriasa de struguri
si mergem in camaruta noastra ...
acolo vom umple peretii
de saruturi,
parchetul
de imbratisari
si canapeaua rosie
de dragostea noastra.
Apoi sa ramanem aici…
pentru totdeauna!
By Josette
Comentarii
Trimiteți un comentariu