Ma trec fiori din ani indepartati,
rememorez liceul, parcul viu cu trandafiri,
si bulevardul plin cu flori de tei.
Si tocmai ca acum mirosul lor,
ma imboldea sa stau pe banca ore,
sa-mi plimb spre seara pasii pe sub ei
... sub teii mari, coroane de verdeata,
si flori firave, flori de tei.
Un timp adolescentin, pulsand a vise crude,
mireasma pamantenelor statornice iubiri.
Iar daca ziua nu s-a dus, si versul melodiei n-a apus,
mai simt si azi pe-alei, miros suav de flori de tei.
:)
Comentarii
Trimiteți un comentariu