Fluturii sunt liberi
Un fluture cu aripi pictate, desfacute in zbor spre inalt,m-a purtat in zari nevisate, in zig –zag prin livezi inflorite, printre ronduri de flori, departe in nori, deasupra albastrului din ape, prin lanuri de in, din nou in senin.
Intr-o zi cand fluturele meu s-a oprit la margine de lan aurit si a adormit, acoperindu-ma cu aripa obosita.Cu un ciob de gand,plangand,i-am taiat aripa smaltuita din dorinta vie de a-mi apartine numai mie, ca nu cumva vreo data zarea sa-i faca un semn cu-o naframa de nori sau sa-l ademeneasca vreo floare, desfacuta in zori.
S-a trezit speriat si a privit cu uimire curcubeul ce se scurgea din aripa insangerata,unind doua ape despartite de zari, doua departari spalate de ploi,a clipit mirat cand si-a vazut libertatea pierduta, mi-a zambit trist si a ramas langa mine pustiit si nemiscat. Ce pacat! Fluturele meu a murit neputand sa mai zboare iar eu de atunci in orice curcubeu vad drumul pe care trebuie sa merg eu, sa-mi regasesc un vis ucis cu cioburi ascutite de gand .
Visez ca intr-o zi sa ajung la margine de drum si atunci o sa beau o cupa din curcubeu.
Din trupul meu stiu ca va creste aripa taiata din amintirea fluturelui ce-a murit …si aripa mea va putea ea sa poarte alt suflet mai bun deacat al meu spre o alta zare, spre o noua departare.
Si voi scrie pe ea:lasati fluturii liberi sa zboare !…
Autor : Maya
articol inscris in concursul Mostenirea
Comentarii
Trimiteți un comentariu