Colţ de rai ...


În colţul meu de rai , unde tăcerea-mbată ,
Cu verde nenăscut de lumea prăfoşata ,
Un soare îmi răsare , cu raze-canelare ,
Ca să-mi brăzdeze faţa , în pete de culoare ... 
Şi-n ploaia-i de lumină de pace-aducătoare ,
Prin colţul meu de suflet , e iarăşi sărbătoare ...

În colţul meu de rai , unde lumina cade ,
Pe-un reavăn început , ce acalmii împarte ,
Cu teci de luna mai , cioplite-n stufăriş ,
Şi raţe plimbăreţe , pe staticul luciş ,
Îmi scald privirea-n clipe , cu-adâncă preţuire ,
Şi-ascult aburul vieţii-n tablou de prăznuire ...

În colţul meu de rai , prin geana mea filtrantă ,
Fac dragoste cu viaţa ... naturii-i sunt amantă ...
Mă-mbie , mă îmbată , mă ceartă şi mă iartă ,
Cu stări intempestive , din dota-i debordantă ...
Pe luciu şi pe lin , mă-ndeamnă să mă-nclin ,
Şi fruntea mi-o sărută , cu buze de mălin ... 

Se-aşterne înserarea , natura-şi cere dreptul ,
S-ascundă bogăţia , fără să-i dau acceptul ...
Când soarele-mi zâmbeşte-n oglinda de pe ape ,
Surâd a înnoptare ... din gene-mi fac eşarfe ...
Şi-i flutur printre stele , un murmur împăcat ,
* În orice colţ de rai , se-ascunde-un diamant ! * 


Iolanda S.@
24.05.2011

Comentarii