8 mai 2011

:)...

Nuta Istrate Gangan/////





O astepta .Stia ca o s-o astepte.Spera ca o s-o astepte.Era una cu trunchiul copacului de care statea sprijinit...
Se simtea usor stinghera ...pentru prima oara erau singuri.Toata ziua sub privirile lui se pregatise pentru momentul in care vor fi singuri.Pentru ca stia c-o sa vina ,pentru ca si-l dorea.Pentru o secunda se gandi ca era pregatita pentru dorinta pura ascunsa in ochii lui,dar ca nu era pregatita deloc pentru consecinte.
Se apropie de ea  zambind."Imi citeste gandurile"
-Ai calarit vreodata?
-A ..a...nu..
_Vrei sa incerci?
N-o lasa sa raspunda .Degetul lui aratator ii atinse pentru o secunda buzele rotunjite in forma unui "nu" nerostit.
_Ssss...nu spune NU...
Ii lua palma in palma lui...
-Vino...vreau sa-ti arat ceva.
Il urma docila.Ii simtea stransoarea calda...Nu stia unde merge ,ce face dar un lucru stia sigur.Cand palma ei se va desprinde din palma lui ii va fi frig.
-Ciudat nume pentru un cal...
-E numele unui prieten din Germania.Deocamdata calul este singurul prieten pe care il am aici.Rafael !
Calul se apropie frematand nelinistit.Nu avu timp sa protesteze.O ridica in brate si o aseza pe cal apoi dintr-un salt incaleca in spatele ei.
"_Sssshhh... ai incredere in mine..."
Un lucru stia sigur:putea merge pana la capatul lumii cu el...Era in siguranta.
O singura privire a ochilor lui tulburator de frumosi si  orice urma de siguranta disparu.
"_Am incredere..."
Nu-i vazu zambetul.Dar il simti.
Statea dreapta ,incordata intre bratele lui.Respira neindraznind sa respire.Pieptul lui se lipi pentru o secunda de spatele ei si ea isi simti corpul atras de a lui ca de un magnet urias caruia nu i se putea impotrivi.Si pentru prima oara, dupa foarte multa vreme simti ca nu vrea sa se impotriveasca.
Zambind ,stiind,simtind-o el isi puse palma pe abdomenul ei si o trase mai aproape.
"Relaxeaza-te"

Noaptea era racoroasa si linistita ,luminata doar de luna pala ce iesea si se ascundea printre crengile copacilor.Calul incepu sa urce usor poteca ingusta
Stia ca face ceva nesabuit.Vroia sa faca ceva nesabuit.
El ...
El nici macar nu stia ce face.Isi incalcase deja niste legi cu ea.

Ii simtea respiratia mangaindu-i gatul
"De fapt unde mergem?"
"Imi place sa-ti simt trupul lipit de al meu"
'Ai un loc in minte?Acesta nu e drumul spre platoul Pietrei"
"Va trebui sa calaresti o data fara bluza.Sa simti racoarea noptii si caldura mea in acelasi timp"
Hei ,eu vorbesc cu tine"
'Si eu "

Il auzea ,dar nu vroia sa-l auda.Stia ca nu mai exista cale de intoarcere.Isi simtea dureros de placut sangele alergandu-i prin vene cu tandrete dar si dezinvoltura.Uitase.Uitase cat de grozav este sa te lasi prada simturilor,sa uiti pentru o clipa lunga de ceea ce iti intuneca ziua si-ti increteste fruntea si sa respiri aerul seducator al unui barbat care stie exact cum sa-si potriveasca palma pe abdomenul tau ,doar tandru si posesiv , nu obraznic si invadator.Pentru o secunda isi dori cu disperare ca buzele lui sa-i atinga umarul gol si palma lui sa urce doar cativa centimetri.Nu vroia sa-si suprime dorinta pentru el dar in acelasi timp stia ca va fi pierduta daca isi lasa instinctul feminin sa domine.

El nu stia daca vreodata se simtise atat de bine tinand in brate o femeie.Nu sarutand-o,desi pielea sidefie a gatului ei si marul rotund al umarului ei erau la cativa centiimetri de buzele lui.Nu atingand-o ,desi palma lui ramasse lipita de abdomenul ei dar nu indraznise sa se miste.
Cu ,sentimentul acela infinit ca ea se potriveste perfect in bratele lui.De parca se nascuse sa fie acolo.

Intr-un tarziu calul se opri .El cobori si apoi o ajuta pe ea sa coboare.O tinu o secunda in plus in brate si amandoi zambira usor intimidati.Ea nu se desprinsese din imbratisare.Il batu usor pe Rafael pe grumaz si-l lasa liber.
"Va trebui sa urcam vreo cinzeci de metri.Ai grija la crengi"
O agata de mana si o trase dupa el.Ajunsera in fata unei intrari.Nu era o cabana.
O coliba de lemn ascunsa intre copaci.El deschise usa si o impinse usor inauntru.
"Stai un pic sa fac lumina"
Pentru un minut disparu si apoi camera se inunda de lumina palida a doua lampi cu petrol.Ea privi in jur..O incapere rudimentara
Busteni taiati rotund in forma de masa si scaune,un pat ingust acoperit cu un fel de blana,cerga...ceva.Un primus asezat pe o alta buturuga.Zambi asezandu-se pe o buturuga.Ustensile pentru cafea.
"Nu e ciudat ca  totul e rudimentar dar cafeaua e nemteasca?"
El zambi.
Inchise usa,inainta zambindi se aseza langa ea,  pe cealalta buturuga.Mult prea aproape , gandi ea...Mult prea departe ,gandi EL.
"E cam tarziu sa te intreb daca vrei o cafea"
Ea incuviinta scuturandu-si usor capul.Parul roscat dansa o secunda in lumina palida si el isi simti stomacul strans ...Vroia sa-si piarda mainile si buzele in nebunia aceea rosiatica.
"Vrei ceva...stiu eu...vrei sa te sarut?"
Se juca cu focul.Stia insa ca nu o putea speria usor.
Ea ii zambi  privindu-i buzele.Ar fi fost atat de simplu.Si -ar fi apropiat o palma de obrazul lui usor neras,i-ar fi strafulgerat buzele cu mangaierea degetelor tremurande  si apoi s-ar fi lasta prada gurii lui senzuale.
Dar nu facu nici un gest.Zambi doar si pentru o secunda simti inclestarea ochilor lui.
Poate i se paruse numai ,dar avu vag,impresia ca buzele ei au zvacnit sub ochii lui.Ar fi vrut s-o faca sa cerseasca o gura de aer.
Stia ca el i-a ghicit gandul.
"Si eu "il auzi soptind.

" Salbatic si primitiv"
"Asa imi place"
"Vorbeam de locul acesta"
'Si eu"
"Oh"
"Vin aici cand vreau sa fiu singur"
"Nu pari un om singur ,domnule "
"Sunt singur,al naibii de singur cateodata.Nu am adus pe nimeni ,niciodata aici.Doar un prieten de-al meu stie de locul acesta"

Ii spusese dintr-odata atat de multe lucruri despre el in doar cateva cuvinte.Zambi usor stanjenita.Simti teribil nevoia sa-l atinga.Sa-i simta asprimea sub palma.N-o facu.
O suvita ii aluneca rebel pe frunte si el i-o sufla usor.
"Cine esti ,tu?"
'Doar un barbat"
'Refuz sa cred ca esti doar un barbat"
"Ma duci cu vorba ca sa-mi iei mintea de la buzele tale?"
"Nu .Vorbesc.Buzele mele sunt mai intersante cand se misca"
Nu paru surprins.Se astepta ca ea sa aiba limba ascutita.Incepu sa rada si brusc se ridica:
"Sus.Te duc inapoi.Nu de alta ,dar nu vreau sa fac dragoste cu tine intr-o coliba de lemn pe un pat tare"
O lua de mana, sufla in lampi si iesira in noaptea poleita de luna.
Isi fluiera calul si o ajuta sa coboare cararea abrupta.Ea se opri si privi inapoi spre coliba :
"Daca vreodata o sa facem dragoste,as vrea sa fie aici"
I simti stransura pumnului.In prima secunda ii simti ochii sfredelind-o.In a doua, buzele lui se abatura asupra gurii ei cu nevoia insetatului dupa o zi lunga in desert.Cerea si daruia in acelasi timp.Nu avu timp sa protesteze.Macar din cochetarie.Palmele lui ii cuprinsera fata incepu sa o sarute adanc si uitat,cu daruire si nevoie.
Ii sopti numele printre picaturi si o cuprinse strans in brate cand ii simti buzele raspunzandu-i la sarut.
"Vrei sa mergem inapoi?"
Aproape ca nu-si recunoscu vocea.
Pentru o secunda lunga incerca sa-i descifreze ochii in noaptea adanca si transparenta.Vroia sa gaseasca acel DA de care avea atata nevoie,dar Ea nu-i raspunse .Desi ochii ii erau largi deschisi.
Avu atunci sentimentul ca undeva,demult o mai sarutase o data.
O ridica in brate si o aseza pe cal.Apoi incaleca si isi incatusa bratul in jurul mijlocului ei.
"Buzele tale intr-adevar sunt mult mai interesante cand se misca"
Simti in partea stanga o durere acuta.
Struni calul  apoi ii dadu pinteni.

Stia exact cine este EA.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Postare prezentată

BLOG POWER!

Asa cum am decis aseara, astazi este prima editie a concursului de blogging interactiv Blog Power, menit sa stimuleze creativitatea bloggeri...