3 apr. 2011

Ce se întâmplă ... ?!

Oamenii te iubesc , * te citesc * , atâta vreme cât visezi şi îţi descrii visele ... În ziua în care accepţi că ele nu sunt toate frumoase sau realizabile şi încerci să nu te mai îmbeţi cu apă rece ( atât cât li se poate întâmpla asta unor visători fără leac , ci doar cu un pic de minte , în unele cazuri ) se-aşterne tăcerea ... Şi cauţi să te refaci şi ai puterea să poţi pluti din nou în vise ... Ce se întâmplă atunci când nu-ţi doreşti alte vise , ci doar acela în care încă sălăşluieşti ?! Nimic bun ... Suferi în tăcere ... aşa cum şi iubeşti ... De ce sunt răniţi  cei ce iubesc curat şi necondiţionat ?! De ce unii dintre noi aleg un alt drum , spunând atât de lesne * Nu ştiu dacă ceea ce aleg este bine , dar asta e , am să văd mai târziu * ?! ... * Asta e * ... e confortul sau resemnarea pentru responsabilitatea a ceea  ce facem sau lăsăm în urmă , ca şi când nu ne-ar păsa de ceilalţi ... sau minţindu-ne că nimic frumos nu ar fi existat ?! Complicată fiinţă e omul ... sau poate doar caracterul ne este factorul care ne diferenţiază prin seninătate sau frământare , prin lumină sau negură , prin diferenţe de la  cer şi pământ ... punând între noi stavile de necomunicare , nepăsare sau totală detaşare ... Cine-a tot greşit , greşeşte-n continuare oare ?!

Iolanda S.@03.04.2011

3 comentarii:

  1. a nu ne lasa sufletul sa fie luat prizonierul Intunericului ....

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest lucru e diferit de la om la om, raspunsul la aceasta intrebare nici cel ce a gresit nu il cunoaste...
    Investim in iubire cu iubire, ne contopim visele si visam cu ochii deschisi.
    Te resemnezi, privesti spre cer si te rogi, murmuri ceva indurand o raza de lumina ca sa iti mangaie fata, cine suntem si ce suntem, oameni cu sentimente? dar acei ce incalca cuvintele, cei ce calca in picioare iubirea?
    Sase ani toamna i-a legat impreuna si tot intr-o zi de toamna sufletele lor s-au despartit, asemenea unei frunze ruginite ce isi striga durerea cazand pe pamant dandusi ultima suflare, asa a fost si Tlaloc, o frunza...

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest lucru e diferit de la om la om, raspunsul la aceasta intrebare nici cel ce a gresit nu il cunoaste...
    Investim in iubire cu iubire, ne contopim visele si visam cu ochii deschisi.
    Te resemnezi, privesti spre cer si te rogi, murmuri ceva indurand o raza de lumina ca sa iti mangaie fata, cine suntem si ce suntem, oameni cu sentimente? dar acei ce incalca cuvintele, cei ce calca in picioare iubirea?
    Sase ani toamna i-a legat impreuna si tot intr-o zi de toamna sufletele lor s-au despartit, asemenea unei frunze ruginite ce isi striga durerea cazand pe pamant dandusi ultima suflare, asa a fost si Tlaloc, o frunza...

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Postare prezentată

BLOG POWER!

Asa cum am decis aseara, astazi este prima editie a concursului de blogging interactiv Blog Power, menit sa stimuleze creativitatea bloggeri...